4.4 Rezistență

Acest exercițiu conține câteva exemple când oamenii nu au fost de acord cu regimul nazist sau chiar s-au împotrivit regimului. Parcurgând cele de mai jos, îți vei dezvolta capacitatea de a înțelege empatia și importanța de a lua decizii și de a acționa în conformitate cu acestea, toate, atribute necesare în protejarea și susținerea valorilor democratice și a drepturilor omului.

Ce trebuie să faci?

Urmează instrucțiunile la fiecare secțiune în parte.

Rezistență armată, civilă și spirituală în ghetouri în timpul Holocaustului

 

EXERCIȚIU 1: DEFINIȚIA REZISTENȚEI

Tema 1a

  • Folosind tehnica bulgărelui de zăpadă, definește termenul de rezistență.

 Tehnica bulgărului de zăpadă: Întreaga clasă este așezată în cerc. Lucrând câte doi, elevii definesc termenul de rezistență. După terminarea acestei sarcini, fiecare pereche discută cu o altă pereche și împreună încearcă să ajungă la un consens cu privire la definiția termenului. Apoi, fiecare grup de patru va discuta la rândul său cu un alt grup de patru, încercând, din nou, să ajungă la un consens.

Acest exercițiu se va repeta până când se vor forma două grupuri mari și vor exista două definiții, care se vor scrie apoi pe tablă. După asta, profesorul va comenta definițiile și va formula un singur enunț, care să includă cele mai importante părți ale celor două definiții propuse de cele două mari grupuri de elevi.

Tema 1b

  • Citește definiția rezistenței formulată de Roman Kent, supraviețuitor al ghetoului din Lodz și al lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau.

  • După o lectură atentă, încearcă să  indici diversele tipuri de rezistență menționate de Roman Kent și enumeră-le apoi cu liniuță.

"[…] În ghetou a existat un soi de mișcare comunistă, iar unii dintre liderii mișcării comuniste îmi erau foarte buni prieteni, am fost la aceeași școală. Ei au organizat, acolo unde stăteam noi, ceea ce în SUA am numi "grevă perlată". Atunci când conducerea cerea să facem 10 rucsacuri pentru armata germană pe zi, noi făceam doar două. Și ne-am dat seama că le era frică să ne facă ceva, fiindcă, dacă ar fi spus deschis că "hei, voi faceți o grevă perlată", ar fi fost pedepsiți de germani. Deci, într-un fel, îi foloseam pe ei împotriva germanilor și ne salvam nouă viețile printr-o producție foarte scăzută. Spun asta pentru că am auzit de atâtea ori spunându-se că evreii nu au făcut nimic și s-au dus ca oile spre cuptoare. Dar nu este adevărat, pentru că și asta a însemnat rezistență. Rezistența nu trebuie să fie doar cu arma și glonțul. De fapt, uneori, cea mai ușoară rezistență este cu arma și glonțul. 

Dar, de cele mai multe ori, consecința luării unei arme și împușcarea unui german era luarea de către ei a încă 1200 de oameni și uciderea lor. Așa că, asta nu rezolva prea multe. Dar, acest gen de rezistență  este rezistență. Rezistența mamei atunci când îi dă copilului o bucată de pâine pentru ca el să supraviețuiască - este o rezistență. Rezistență a fost în ghetoul din Lodz, unde am avut o orchestră simfonică și această orchestră cânta și era frig, dar cântând în ghetou le-a dat astfel oamenilor dorința de a trăi încă o zi, și încă o zi și încă o zi. Da, poate că nu a fost letală, dar a fost o rezistență. Profesorul care îi învăța pe copii în ghetou - era rezistență, era ilegal. Deci, există multe forme de rezistență, de tip spiritual, moral și așa mai departe […]"

square.jpg

 

EXERCIȚIU 2: CAUZELE REVOLTEI DIN VARȘOVIA

Tema 2a

  • Citește explicația cauzelor revoltei din Ghetoul Varșoviei, dată de Noemi Szac-Wainkranc în jurnalul său.

"[…] Lupta continuă. Se face schimbul între luptători și o pauză de odihnă în buncăre, dar toată lumea vrea să lupte; toată lumea glorifică ideea de a muri în luptă împotriva inamicului. Ce bucurie este să îndrepți arma către el, să simțiți că poți să-ți răzbuni familia, să simți că nu ești un animal fără apărare dus la tăiere, ci o ființă umană care poate să lupte, să tragă cu arma, să arunce benzină peste tancuri, un om care poate să-și îndrepte arma spre nemți și ei să moară. [...] În cea de-a doua săptămână de luptă, am ocupat toată Strada Leszno, i-am forțat pe nemți să se retragă pe celălalt mal al râului și am capturat arme și uniforme. [...] Am confiscat toate depozitele din ghetou care conțineau piese de schimb, mașinării și uniforme. Tot mai multe divizii germane au fost trimise pe frontul nostru, dar eram întăriți de dârzenia noastră, de încăpățânarea noastră și de un singur gând: trebuie să ne luăm revanșa!  

Indiscutabil, părea că totul se dezintegrează în haos, dar asta era doar la prima vedere. De fapt, totul se desfășura conform planului, așa cum discutaserăm atunci când stăteam în jurul mesei, în acele seri triste. Era posibil ca planurile noastre de a demola zidurile să devină realitate? Evadarea ar fi fost o victorie pentru noi. Dar nu exista nici o scăpare. Oriunde am fi mers, eșecul era sigur, iar victoria - nu exista decât o singură victorie: să rezistăm cât mai mult posibil și să ucidem cât mai mulți nemți... Nu eram nefericiți: dimpotrivă, pentru noi asta era cea mai mare fericire. Nu exista nici teamă, nici durere pentru noi. Poți compara o astfel de moarte cu moartea într-o cameră de gazare? [...] Mori! Pentru mama mea, pentru tatăl meu, pentru copiii mei, pentru viața noastră! Țintesc spre tine! O, Doamne, lasă te rog glonțul să-și atingă ținta! […]" 

Tema 2b

Răscoala ghetoului din Varșovia a fost prima rezistență armată a unui oraș împotriva Germaniei naziste, desfășurată pe teritoriul Europei ocupate, dar nu a fost singura acțiune militară a evreilor.

Au existat mai multe acțiuni organizate de grupări evreiești de partizani în întreaga Europă, dar amploarea acestora a fost diferită de la o zonă la alta. În orice caz, luptătorii din Ghetoul Varșoviei aveau o putere militară minimală și, deși nu au avut șanse reale de a câștiga, au decis să lupte.   square.jpg

  • Pe baza citatelor din jurnalul lui Noemi Szac-Wainkranc, enumeră motivele luptătorilor de a se revolta împotriva armatei germane, menționate de ea.

  • Caută pe Internet alte locuri unde au avut loc forme de rezistență evreiască în timpul Holocaustului și marchează locurile pe harta Europei cu un ac cu gămălie, indicând datele la care au avut loc actele de rezistență împotriva naziștilor. Găsește cel puțin cinci astfel de locuri, cu excepția Varșoviei (Polonia). Nu uita să verifici informațiile din cel puțin două surse / site-uri diferite.

 

EXERCIȚIU 3: REZISTENȚA UNUI GRUP DE TINERI

Tema 3a

  • Citește Proclamația Grupului Tinerilor Pionieri Evrei din Vilnius, care lansează un apel la rezistență, 1 ianuarie 1942. 

"Să nu ne lăsăm duși ca oile la tăiere!

Tineri evrei, nu vă lăsați amăgiți. Din cei 80.000 de evrei din 'Ierusalimul Lituaniei' [Vilnius], doar 20.000 au ma rămas. În fața ochilor noștri ne-au luat părinții, frații și surorile. Unde sunt sutele de bărbați care au fost luați la muncă de "răpitorii" lituanieni? Unde sunt femeile și copiii fără haine, care ne-au fost luați în noaptea de groază a provokatzia? Unde sunt evreii [care au fost luați de] Ziua Ispășirii?

Unde sunt frații noștri din cel de-al doilea ghetou?

Toți cei care au fost luați din ghetou nu s-au mai întors.

Toate drumurile Gestapoului duc spre Ponar. Iar Ponar înseamnă moarte!

Neîncrezătorilor! Alungați orice iluzie! Copiii voștri, soții și soțiile voastre nu mai trăiesc.

 

Ponar nu este un lagăr — toți sunt împușcați acolo.

Hitler dorește să distrugă toți evreii din Europa. Evreii din Lituania sunt sortiți a fi în prima linie.

Haideți să nu mergem ca niște oi la tăiere!

Este adevărat că suntem slabi și lipsiți de apărare, dar rezistența este singurul răspuns în fața inamicului! Fraților! Este mai bine să cădem ca luptători liberi decât să trăim la mila ucigașilor. Rezistăm! Până la ultima suflare."

1 ianuarie 1942, Ghetoul Vilnius. Arhivele Moreshet, D. 1.4630.

Tema 3b

Răspunde la următoarele întrebări:

  • 4.4-3b:1 Ce evenimente din Lituania au influențat în mod direct proclamația-manifest, care îi îndemna la luptă armată pe evreii din ghetoul Vilnius?

  • 4.4-3b:2 Caută informații despre Ponar (Paneriai): Ce a fost? Ce s-a întâmplat acolo?

  • 4.4-3b:3 Ținând cont de informațiile furnizate în textul despre rezistența civilă din ghetou, crezi că afirmația "să nu ne lăsăm duși ca oile la tăiere" reflectă realitatea ghetourilor?

  • 4.4-3b:4 Ulterior, "Manifestul" a fost comunicat și altor grupuri de tineri evrei din ghetourile din teritoriile ocupate. Care ar fi putut fi impactul conținutului său asupra organizațiilor evreiești din ghetouri?

Tema 3c

Membrii unei familii din tabăra protejată de detașamentul de partizani ai lui Tuvia Bielski, care au stat ascunși în pădurea de lângă satul Naliboki, în Belarus (înainte Polonia), până în 1944. (Comandantul Yehuda Bielski stă așezat în al doilea rând, dreapta.)

Răspunde la următoarele întrebări:

  • 4.4-3c:1 Privește cu atenție fotografia. Specifică unde și în ce perioadă a anului a fost făcută.

  • 4.4-3c:2 Ce fel de oameni au fost fotografiați?

  • 4.4-3c:3 În fotografie, Tuvia Bielski este al treilea din stânga. El era comandantul detașamentului de partizani, care proteja tabăra familiilor evreiești din pădurea Naliboki. Având în vedere compoziția imaginii și hainele oamenilor care pozează, ce părere ai despre natura acestei fotografii? În ce scop crezi că a fost făcută?

Tema 3d

Un grup de partizani din diverse unități de luptă care au păzit aerodromul din Pădurea Naliboki, printre ei fiind partizanii din grupul fraților Bielski, un grup care a fost activ în anii 1942–1944 în pădurea din apropierea satului Naliboki, în Belarus (înainte Polonia). 20 iulie 1944.

Răspunde la următoarele întrebări:

  • 4.4-3d:1 Privește cu atenție fotografia. Specifică unde și în ce perioadă a anului a fost făcută.

  • 4.4-3d:2 Având în vedere hainele celor fotografiați și cum sunt echipați, poți să spui ce ocupații aveau cei din fotografie?

  • 4.4-3d:3 Analizează cele două fotografii. Care sunt diferențele esențiale dintre aceste două grupuri de oameni? Ce ar putea avea acești oameni în comun și ce i-ar putea diferenția?

Tema 3e

Câteva întrebări și teme suplimentare:

  • 4.4-3e:1 Folosește resursele disponibile pentru a obține informații despre partizanii evrei din Belarus.

  • 4.4-3e:2 Află cum au fost create tabere în păduri pentru familiile evreiești care au fugit din ghetourile lichidate și cum funcționau ele.

  • 4.4-3e:3 Caută informații despre frații Bielski, organizatorii unui grup de partizani evrei în pădurea Naliboki din Belarus.

  • 4.4-3e:4 Care au fost principalele sarcini și obiective ale grupurilor evreiești de partizani care operau în Europa de Est?

  • 4.4-3e:5 Analizând diversele atitudini ale populației evreiești față de Holocaust, cum ai descrie atitudinea și acțiunile partizanilor evrei?

 

EXERCIȚIU 4: REZUMAT

Există convingerea generală că evreii au fost pasivi și nu au ripostat. Elie Wiesel ia în considerare acestă opinie și sugerează să o regândim: "Întrebarea nu este de ce evreii nu s-au luptat, ci cum de atât de mulți dintre ei au făcut-o. Chinuiți, bătuți, înfometați, cum de au găsit forța — spirituală și fizică — de a rezista?" square.jpg

  • 4.4-4a Reflectează asupra afirmației și scrie 1-2 paragrafe care explică ce i-ar fi putut determina pe evrei să acționeze împotriva planului de exterminare al naziștilor. Ce forme de rezistență pot fi enumerate? Încearcă să răspunzi la următoarea întrebare: care sunt motivele acestei concepții greșite?

Exercițiul anterior
4.3 Îndrăznește să spui NU
Exercițiul urmărtor
4.5 Salvatori