Livia Fränkel

1927-1939

Livia Fränkel s-a născut în 1927 la Sighet, în regiunea Maramureș din Transilvania de Nord. Avea o soră, pe nume Hédi, care era cu doi ani mai mare. Tatăl ei, Ignatz, deținea o firmă unde se făceau ambalaje, iar mama ei, Frida, era casnică.

Când Livia a început școala, a suferit din cauza antisemitismului. Copiii au chestionat dreptul ei de a fi acolo, în ceea ce considerau a fi „țara lor”. În anii 1930 situația era foarte tulbure în Europa. Pentru a ști ce se întâmplă, părinții Liviei au cumpărat un aparat de radio.

1939-1944

La 1 septembrie 1939 a izbucnit războiul. Livia s-a speriat, dar, în același timp, s-a simțit în siguranță în orașul său natal Sighet.

În 1940 s-a decis ca Transilvania să fie cedată Ungariei. Pentru toți cei care locuiau în acea zonă, acest lucru însemna schimbarea cetățeniei. Maghiara a devenit limbă oficială, devenind limba de predare în școală. Livia nu a avut o problemă din acest motiv, întrucât știa deja limba.

Guvernul maghiar a adoptat legi care erau discriminatorii față de evrei. Nu li s-a permis să păstreze valori, cum ar fi bijuteriile sau covoarele scumpe. Nu li s-a permis să dețină căruțe sau vehicule. În 1942, toți copiii evrei au fost excluși din școlile publice.

1944

În 1944, evreii au primit ordin să poarte o stea galbenă cu șase colțuri pe haină. Curând după aceea au fost mutați forțat într-un ghetou, care a fost stabilit la marginea orașului. O lună mai târziu, au fost duși la gară pentru a fi deportați.

Mergând pe străzile din Sighet, Livia a început să-și ia rămas bun de la orașul natal. Închiși în vagonul de vite, Livia a primit însărcinarea să verifice în ce direcție mergea trenul. În cea de-a doua zi, ea a observat că trenul ajunsese în Polonia ocupată de germani.

1944-1945

După ce Livia și familia ei au ajuns la Auschwitz-Birkenau, bărbaților și femeilor li s-a ordonat să se alinieze. În timpul selecției care a urmat, Livia și sora ei, Hédi, au fost despărțite de părinții lor.

Surorile au fost duse în cazărmi, unde au fost rase în cap și pe corp. De acolo, au fost duse în sala de dușuri cu apă rece și apoi mai departe în lagăr.

La ceva timp după sosirea în lagăr, Livia și Hédi au fost selectate pentru muncă și transportate la Hamburg. Aici au intrat într-un sistem de muncă forțată, construind case temporare pentru locuitori, deoarece orașul era bombardat zi de zi.

1945 și experiențele postbelice

După ce Aliații s-au apropiat de Hamburg, lagărul de muncă forțată a fost închis, iar Livia și ceilalți prizonieri au fost transportați în lagărul de concentrare Bergen-Belsen.

În 15 aprilie 1945, lagărul a fost în cele din urmă eliberat. Livia și Hédi au început să-și revină treptat. Mai târziu, au fost aduse în Suedia printr-un proiect al Crucii Roșii, numit transportul Bernadotte.