3.3 Ghetouri

Termenul "ghetou" își are originea în numele cartierului evreiesc din Veneția, Italia. Evreii trebuiau să locuiască în această zonă special marcată în oraș, înființată în 1516.

Aproape imediat după invazia germană asupra Poloniei, în septembrie 1939, germanii au început să creeze zone speciale, așa-numitele ghetouri, unde evreii trebuiau să trăiască în izolare față de restul populației. Aceste zone au fost adesea stabilite în orașe, în cartiere unde locuiau deja mulți evrei sau aflate în condiții precare de viață. Acei ne-evrei care locuiau acolo trebuiau să se mute.

În timpul celui de-al doilea război mondial, ghetourile au fost create în principal în teritoriile poloneze ocupate, dar și în Statele Baltice, Belarus, Ucraina, Republica Cehă și Ungaria. Cel mai mare ghetou a fost înființat la Varșovia, unde, peste 400.000 de persoane au fost închise într-o zonă care nu depășea 3,4 km pătrați.

În multe ghetouri populația a fost constrânsă să locuiască în spatele unor ziduri, garduri sau sârmă ghimpată, dar au existat și unele "ghetouri deschise", fără pereți.

Cu toate acestea, era strict interzis ca evreii să iasă în afara ghetoului. Cei care încercau să se ascundă depindeau de un ajutor extern pentru a supraviețui.

Iunie 1942, strada Żelazna 70 colț cu strada Chłodna 23 (spre est). Această secțiune a străzii Żelazna a legat zona "ghetoului mare" cu cea a "ghetoului mic" din Varșovia ocupată de germani.

Gestionarea internă a ghetoului a fost atribuită de către germani așa-numitelor Judenräte, consilii ale bătrânilor evrei înființate de ei.

Însă, toate deciziile fundamentale erau luate de autoritățile germane, pe care consiliul evreiesc trebuia să le îndeplinească. Aceste ordine au fost, la rândul lor, impuse de o poliție a ghetoului, iar acești oficiali ai poliției evreiești erau, la fel ca în cazul consiliului evreiesc, doar niște marionete ale autorităților germane care trebuiau să urmeze ordine.

Sute de transporturi au fost trimise din Germania și din restul Europei de Vest în ghetouri aflate la distanță mare de Germania, de exemplu, la Riga în Letonia sau la Minsk în Belarus. Un mare număr de oameni au fost luați și exploatați la muncă forțată.

Ghetourile au fost o măsură provizorie pentru a controla și a separa evreii. În cele din urmă, după ce germanii au elaborat un plan pentru "soluția finală cu privire la chestiunea evreiască", ghetourile au fost lichidate, iar oamenii considerați incapabili de a face față muncii fortațe au fost uciși în masă sau deportați în lagăre de exterminare.

În ghetouri, evreii trăiau în izolare și în condiții extrem de dure; oamenii erau înfometați, sufereau din cauza lipsei de apă, condițiile sanitare erau precare, frigul sau căldura era o problemă constantă, iar bolile infecțioase se răspândeau rapid. Din cauza acestei situații, mulți au murit de foame, de boli sau au fost uciși.

În ciuda condițiilor de viață mizerabile, evreii din ghetouri au opus rezistență, atât din punct de vedere spiritual cât și militar. Activitățile civile subterane au vizat organizarea de ajutor (prin auto-ajutorare și ajutor social, orfelinate, bucătării ale oamenilor, acțiuni de salvare) și rezistență spirituală (prin școli, viață culturală, comunală și religioasă). Partidele politice evreiești au inițiat acțiuni de luptă ca răspuns la opresiunea nazistă: în peste 100 de ghetouri, evreii s-au ridicat împotriva ocupanților.

Administrația germană era cea care împărțea hrana în ghetouri. Accesul la alimente era variabil. În octombrie 1940, rația oficială pentru locuitorii ghetoului din Varșovia era de aproximativ 200 de calorii pe zi, uneori mai puțin. Nimeni nu ar fi putut supraviețui dacă nu ar fi existat contrabanda, iar copiii erau, de cele mai multe ori, cei care se furișau în exterior, folosind diverse găuri și deschideri de-a lungul perimetrului ghetoului.

Aproximativ 80% din ceea ce mâncau cei din ghetouri se datora acestei contrabande zilnice. Alocația oficială de hrană pentru polonezii ne-evrei era de circa 700 de calorii pe zi, în timp ce germanilor din Polonia li se aloca o rație de 2.600 de calorii pe zi.

Citește textele informative despre înființarea ghetourilor și condițiile din ghetou. Alege apoi două dintre link-urile de mai jos pentru a asculta mărturiile supraviețuitorilor care descriu viața în ghetou.

Descarcă Diagrama Venn           |     Dacă sunteți un utilizator înregistrat, Completați Diagrama Venn online >>

Uită-te la harta de mai jos și fă clic pe semnul care-ți indică ghetourile, pentru a vedea citatele corespunzătoare.

  Diagrama Venn (Exercițiu 1)

   Diferențe

   Similarități

   Diferențe